SATUL ALUNIS.
    La 1 km. SE de sat pe partea dreapta a paraului Baranga , se afla o asezare din epoca bronzului si prefeudala(sec.IV).
    Satul s-a numit in veacurile trecute mai intai Fundeni si apoi Cocos , dupa numele proprietarului Andronache Cocos. Este interesant de amintit cum s-a substituit acest al doilea nume celui dintai.
    Satul este amintit cu numele Fundeni la 15.07.1625 , cand Voica vinde aici doua funii de mosie.In sec.XVIII mosia a devenit proprietatea unui negustor cu numele de Andronache Cocos; la 22.05.1747 i se spune mosia lui Cocos zaraful.La 3.01.1786 capitanul Nicolae Cocos ,fiul lui Andronache , vinde mosia Fundeni lui Raducanu Golescu paharnicul. Dupa aceasta data in 1812 - 1826 i se zice mosiei Fundenii lui Cocos , pentru ca la 1859 sa devina mosia Cocosul, in amintirea fostului stapan.
    Ni s-a pastrat o hotarnicie din 6.01.1786 , din care rezulta ca mosia se intindea din Crevedia pana la mosia capitanului Andrei Stanescu , in lung; in curmezis “din hotarul Bratasanilor , care sa numeste Slobozia ”, pana in hotarul unei mosii a unei rude  a familiei Cocos , la punctul numit la ” vizuini” . La 01.07.1787 sunt amintite doua mosii : Fundenii ot Cocos si Cocosu Socetu , ambele ale familiei Cocos.
    La 20.08.1812 , mosia si-a schimbat proprietarul , in persoana Anastasiei Ralet; la 1 . 09.1826 Dumitrache Ralet mare logofat cere si obtine infiintarea a doua balciuri pe an pe mosia sa ; mosia era pretuita la aceasta data la 21.000 de taleri,deasemenea tot in aceasta perioada cand era prim boier in Divanul Adhoc , rang  de prim ministru astazi,obtine construirea si trecerea pe mosia sa a cai ferate  Bucuresti - Baldana - Cocosi - Targoviste -  Ploiesti.In timpul vietii sale a inceput constructia acestei cai ferate , de la Baldana pana in apropierea satului Cocos.
    Imbolnavindu-se si murind apoi, Ghica , fratele sau vitreg, preia rangul si obtine deviatia caii ferate , care ar fi trecut prin comuna noastra , daca n-ar fi fost mutata pe mosia Gherghani, proprietatea lui Ghica, aceasta conducand  la o izolare si indepartare a satelor comunei noastre fata de marile orase. Acest fapt istoric si-a pus girul pe intreaga evolutie social - economica a satelor noastre, cu consecinte pana astazi.                 
    Dupa 26.11.1840  - cand era inca proprietatea sa  - logofatul Dimitrie Ralet a daruit mosia spitalului ce-i poarta numele ; la 1899 - 1900 , mosia era proprietatea Eforiei Spitalelor  Civile si aducea o arenda de 9.485 lei anual. Dimitrie Ralet este si ctitorul bisericii din 1836.La sfarsitul sec. XIX , in sat se gasea un spital , intretinut de Eforia Spitalor Civile.